(publicata in Monitorul Oficial nr. 305 din 9 mai 2002)
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Dispozitii generale
Politia Romana face parte din Ministerul de Interne si este institutia specializata a statului, care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, in conditiile legii.
Art. 2.
Activitatea Politiei Romane constituie serviciu public specializat si se realizeaza in interesul persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii.
Art. 3.
In indeplinirea misiunilor care ii revin Politia Romana coopereaza cu institutiile statului si colaboreaza cu asociatiile si organizatiile neguvernamentale, precum si cu persoanele fizice si juridice, in limitele legii.
Art. 4.
(1) Politia Romana se organizeaza corespunzator impartirii administrativ-teritoriale a tarii.
(2) Politia Romana se poate organiza si conform specificului unor sectoare ale economiei nationale – transporturi feroviare, aeriene, navale – sau al unor obiective economice si sociale, in functie de importanta si de numarul acestora.
(3) Unitatile de politie se infiinteaza prin ordin al ministrului de interne.
Organizare si functionare
Structura organizatoricaArt. 5.
Politia Romana are urmatoarea structura organizatorica:
a) Inspectoratul General al Politiei Romane;
b) unitati teritoriale aflate in subordinea Inspectoratului General al Politiei Romane, Directia generala de politie a municipiului Bucuresti si inspectoratele judetene de politie;
c) institutii de invatamant pentru formarea si pregatirea continua a personalului;
d) alte unitati necesare pentru indeplinirea atributiilor specifice politiei, infiintate potrivit legii.
Art. 6.
In cadrul Politiei Romane functioneaza Corpul National al Politistilor, persoana juridica de drept public, ale carei atributii sunt stabilite prin legea privind statutul politistului.
Art. 7.
Inspectoratul General al Politiei Romane este unitatea centrala a politiei, cu personalitate juridica si competenta teritoriala generala, care conduce, indruma si controleaza activitatea unitatilor de politie subordonate, desfasoara activitati de investigare si cercetare a infractiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalitatii economico-financiare sau bancare, a altor infractiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate in supravegherea Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, precum si orice alte atributii date in competenta sa prin lege.
Art. 8.
(1) Inspectoratul General al Politiei Romane este condus de un inspector general numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului de interne, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.
(2) Inspectorul general este ajutat de adjuncti numiti de catre ministrul de interne, la propunerea sa, cu consultarea Corpului National al Politistilor.
Art. 9.
(1) In cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane functioneaza Consiliul Superior, denumit in continuare Consiliu, constituit din inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane, adjunctii inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, sefii directiilor generale si ai directiilor din Inspectoratul General al Politiei Romane, 5 sefi ai unitatilor teritoriale ale politiei, desemnati prin rotatie in fiecare an, presedintele Corpului National al Politistilor si rectorul Academiei de Politie „Alexandru Ioan Cuza”.
(2) Consiliul se intruneste o data pe trimestru sau ori de cate ori este nevoie, sub conducerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane. Consiliul analizeaza si hotaraste activitatile Politiei Romane conform strategiei Ministerului de Interne. Hotararile se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai. Hotararile Consiliului se aduc la indeplinire prin grija inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane.
(3) Desemnarea nominala a membrilor Consiliului si functionarea acestuia se stabilesc prin dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane.
Art. 10.
In aplicarea legii inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane emite dispozitii obligatorii pentru personalul din subordine, la elaborarea carora consulta Corpul National al Politistilor si Consiliul.
Art. 11.
Inspectoratul General al Politiei Romane are in structura sa organizatorica directii generale, directii, servicii si birouri, infiintate prin ordin al ministrului de interne, in limita fondurilor la dispozitie.
Unitati teritoriale din subordinea Inspectoratului General al Politiei Romane
(1) In municipiul Bucuresti se organizeaza si functioneaza ca unitate cu personalitate juridica Directia generala de politie a municipiului Bucuresti, condusa de un director general, ajutat de adjuncti.
(2) In judete se organizeaza si functioneaza, ca unitati cu personalitate juridica, inspectorate de politie, conduse de un inspector-sef, ajutat de adjuncti.
(3) Directorul general al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti si inspectorii-sefi ai inspectoratelor de politie judetene sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al ministrului de interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, dupa consultarea Corpului National al Politistilor si cu avizul consultativ al prefectului.
Art. 13.
(1) In cadrul Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti se organizeaza si functioneaza unitati de politie ale sectoarelor, corespunzator organizarii administrativ-teritoriale a acestuia.
(2) In fiecare sector se organizeaza si functioneaza sectii de politie. Numarul acestora se stabileste prin ordin al ministrului de interne, in functie de intinderea teritoriului, numarul populatiei, de numarul si importanta obiectivelor economice, sociale si politice.
Art. 14.
(1) In municipii si orase functioneaza politii municipale si orasenesti, iar in comune, posturi de politie.
(2) In municipii pot fi infiintate sectii de politie, iar in comunele cu sate si catune dispersate pot fi infiintate birouri de politie, potrivit criteriilor prevazute la Art. 13 alin. (2).
Art. 15.
(1) In structura organizatorica a Politiei Romane pot fi infiintate si alte unitati pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii.
(2) Numarul, competenta si structura organizatorica ale acestor unitati se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.
(3) Sefii unitatilor organizate in conditiile alin. (1) si (2) sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al ministrului de interne.
Art. 16.
(1) Atributiile si structura organizatorica ale Inspectoratului General al Politiei Romane, Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti si inspectoratelor de politie judetene se stabilesc prin regulamente de organizare si functionare.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Inspectoratului General al Politiei Romane se aproba de ministrul de interne, iar cele ale unitatilor teritoriale, de catre inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane.
Autoritatea teritoriala de ordine publica
(1) La nivelul municipiului Bucuresti si al fiecarui judet se organizeaza si functioneaza autoritatea teritoriala de ordine publica, organism cu rol consultativ, a carui activitate se desfasoara in interesul comunitatii.
(2) Autoritatea teritoriala de ordine publica este constituita din seful Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti sau al inspectoratului de politie judetean, un reprezentant al Corpului National al Politistilor, subprefect, 6 consilieri desemnati de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv de consiliul judetean, seful Corpului gardienilor publici al municipiului Bucuresti sau al judetului, 3 reprezentanti ai comunitatii, desemnati de primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv de presedintele consiliului judetean.
(3) Desemnarea nominala a autoritatii teritoriale de ordine publica este validata de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de catre consiliul judetean pentru o perioada de 4 ani.
(4) Autoritatea teritoriala de ordine publica este condusa de un presedinte ales cu votul majoritar din randul consilierilor din Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau al consiliilor judetene pe o perioada
de 4 ani.
Art. 18.
Autoritatea teritoriala de ordine publica are urmatoarele atributii:
a) contribuie la elaborarea planului de activitati si la fixarea obiectivelor si indicatorilor de performanta minimali, avand ca scop protejarea intereselor comunitatii si asigurarea climatului de siguranta publica;
b) sesizeaza si propune masuri de inlaturare a deficientelor din activitatea de politie;
c) face propuneri pentru solutionarea de catre organele de politie a sesizarilor care ii sunt adresate, referitoare la incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, potrivit prezentei legi;
d) organizeaza consultari cu membrii comunitatilor locale si cu organizatiile neguvernamentale cu privire la prioritatile sigurantei persoanei si a ordinii publice;
e) prezinta trimestrial informari in sedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau ale consiliului judetean, dupa caz, asupra nivelului de asigurare a securitatii si sigurantei civice a comunitatii;
f) elaboreaza anual un raport asupra eficientei activitatii unitatilor de politie, care se da publicitatii.
Art. 19.
(1) Autoritatea teritoriala de ordine publica se intruneste in sedinte ordinare sau extraordinare, trimestrial sau ori de cate ori este nevoie.
(2) La sedintele autoritatii teritoriale de ordine publica au dreptul sa participe, cu statut de invitat, prefectul municipiului Bucuresti, respectiv al judetului, primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv presedintele consiliului judetean, conducatorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate. Sedintele autoritatii teritoriale de ordine publica pot fi si publice.
(3) In exercitarea atributiilor sale autoritatea teritoriala de ordine publica emite hotarari cu caracter de recomandare.
(4) Autoritatea teritoriala de ordine publica nu are competente in problemele operative ale politiei.
Art. 20.
Cheltuielile necesare pentru desfasurarea activitatii autoritatii teritoriale de ordine publica se suporta din bugetul municipiului Bucuresti, respectiv din cel al judetului.
Art. 21.
Regulamentul de organizare si functionare a autoritatii teritoriale de ordine publica se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului de Interne si a Ministerului Administratiei Publice, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Raporturile dintre politie si autoritatile administratiei publice locale
(1) In plan teritorial unitatile de politie coopereaza cu prefectii, autoritatile administratiei publice locale, autoritatile judecatoresti, serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, precum si cu reprezentanti ai comunitatii.
(2) In vederea infiintarii unor noi unitati, sectii, birouri sau posturi de politie vor fi consultate Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile judetene si consiliile locale ale municipiilor, oraselor ori comunelor, dupa caz, care vor pune la dispozitie spatiile necesare functionarii acestora.
Art. 23.
(1) Seful Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, sefii inspectoratelor de politie judetene, ai politiilor municipale si orasenesti si ai posturilor de politie comunale prezinta informari anuale in fata autoritatii teritoriale de ordine publica, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, consiliilor judetene, consiliilor municipale, orasenesti sau comunale, dupa caz, referitoare la masurile intreprinse in indeplinirea atributiilor specifice.
(2) Sefii unitatilor prevazute la alin. (1) informeaza, trimestrial sau ori de cate ori este nevoie, prefectii, primarul general al municipiului Bucuresti, presedintii consiliilor judetene, primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, ai municipiilor, oraselor si comunelor, dupa caz, despre evolutia fenomenelor antisociale si modul in care au fost indeplinite sarcinile pe plan local.
Art. 24.
Unitatile teritoriale de politie coopereaza cu consiliile locale si, dupa caz, cu primarii pentru indeplinirea hotararilor sau dispozitiilor scrise ale acestora, emise in limita competentelor lor in domeniul ordinii publice.
Art. 25.
(1) In cazuri jusificate de evenimente deosebite, intre autoritatile administratiei publice locale si unitatile de politie, de comun acord, se pot incheia protocoale in vederea indeplinirii eficiente a atributiilor politiei.
(2) Daca politia nu isi indeplineste responsabilitatile in baza protocolului incheiat, administratia publica se poate adresa organului superior de politie.
Atributiile Politiei Romane
(1) Politia Romana are urmatoarele atributii principale:
1. apara viata, integritatea corporala si libertatea persoanelor, proprietatea privata si publica, celelalte drepturi si interese legitime ale cetatenilor si ale comunitatii;
2. aplica masuri de mentinere a ordinii si linistii publice, a sigurantei cetateanului, de prevenire si combatere a fenomenului infractional si de identificare si contracarare a actiunilor elementelor care atenteaza la viata, libertatea, sanatatea si integritatea persoanelor, a proprietatii private si publice, precum si a altor interese legitime ale comunitatii;
3. sprijina unitatile de jandarmerie cu informatii pentru asigurarea sau restabilirea ordinii si linistii publice, cu ocazia mitingurilor, manifestatiilor cultural-sportive si altele asemenea;
4. asigura, direct sau in cooperare cu alte institutii abilitate potrivit legii, executarea controalelor tehnice si interventiilor pirotehnice pentru prevenirea, descoperirea si neutralizarea dispozitivelor explozive amplasate in scopul tulburarii ordinii publice, vatamarii integritatii corporale, sanatatii persoanelor sau provocarii de daune proprietatii publice ori private;
5. avizeaza si controleaza, in conditiile legii, infiintarea societatilor private de detectivi, paza, supraveghere si garda de corp;
6. culege informatii in vederea cunoasterii, prevenirii si combaterii infractiunilor, precum si a altor fapte ilicite;
7. realizeaza activitati de prevenire si combatere a coruptiei, a criminalitatii economico-financiare, a celei transfrontaliere, a infractiunii in domeniul informaticii si a crimei organizate;
8. desfasoara, potrivit competentei, activitati pentru constatarea faptelor penale si efectueaza cercetari in legatura cu acestea;
9. asigura paza si functionarea, in conditiile legii, a locurilor de retinere si de arest preventiv organizate in cadrul unitatilor de politie;
10. constata contraventii si aplica sanctiuni contraventionale, potrivit legii;
11. asigura protectia martorului, informatorului si a victimei, in conditiile legii;
12. asigura, conform legii, protectia magistratilor si a familiilor lor, in cazurile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestora sunt supuse unor amenintari;
13. desfasoara activitati de depistare a persoanelor care se sustrag urmaririi penale, executarii pedepselor sau altor hotarari judecatoresti, precum si a persoanelor disparute;
14. desfasoara activitati de prevenire si combatere a migratiei ilegale;
15. foloseste metode si mijloace tehnico-stiintifice in cercetarea locului savarsirii infractiunilor si la examinarea probelor si a mijloacelor materiale de proba, efectuand, prin laboratoarele si specialistii proprii acreditati, expertize criminalistice si constatari tehnico-stiintifice, dispuse in conditiile legii;
16. exercita controlul, potrivit legii, asupra detinerii, portului si folosirii armelor si munitiilor, a materialelor explozive, asupra modului in care se efectueaza operatiunile cu arme, munitii si materii explozive, precum si asupra functionarii atelierelor de reparat arme si asupra poligoanelor de tir;
17. exercita controlul asupra respectarii regimului materialelor radioactive si nucleare, substantelor toxice si stupefiante, precum si asupra altor obiecte si materii supuse autorizarii, potrivit legii;
18. supravegheaza si controleaza circulatia pe drumurile publice, in afara cazurilor exceptate prin lege, si colaboreaza cu alte autoritati publice, institutii, asociatii si organizatii neguvernamentale, pentru imbunatatirea organizarii si sistematizarii circulatiei, asigurarea starii tehnice a autovehiculelor, perfectionarea pregatirii conducatorilor auto si luarea unor masuri de educatie rutiera a participantilor la trafic;
19. desfasoara activitati specifice de politie in domeniul transporturilor feroviare, navale si aeriene;
20. exercita controlul asupra legalitatii stabilirii domiciliului sau resedintei cetatenilor romani si straini aflati pe teritoriul tarii, in conditiile legii;
21. tine evidenta nominala a cetatenilor romani cu obligatii militare in mediul rural;
22. organizeaza, in conditiile legii, cazierul judiciar pentru tinerea evidentei persoanelor condamnate ori impotriva carora s-au luat alte masuri cu caracter penal si constituie baza de date necesare pentru indeplinirea atributiilor operative specifice politiei;
23. efectueaza studii si cercetari privind dinamica infractionalitatii in Romania si propune masuri de prevenire a acesteia;
24. acorda sprijin, potrivit legii, autoritatilor administratiei publice centrale si locale in vederea desfasurarii activitatii acestora;
25. participa, in conditiile legii, impreuna cu alte unitati ale Ministerului de Interne, in colaborare cu trupe ale Ministerului Apararii Nationale, unitati de protectie civila si alte organe prevazute de lege, la activitatile de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitati naturale si catastrofe, precum si de limitare si inlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente;
26. colaboreaza cu institutiile de invatamant si cu organizatiile neguvernamentale pentru pregatirea antiinfractionala a populatiei;
27. conlucreaza cu structuri de profil din alte state si de la nivelul unor institutii internationale pentru prevenirea si combaterea criminalitatii transfrontaliere;
28. participa la constituirea fortelor internationale de politie, destinate unor misiuni de instruire, asistenta si cooperare politieneasca sau pentru actiuni umanitare;
29. indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege.
(2) Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin Politia Romana isi organizeaza propria baza de date, potrivit legii.
Art. 27.
Prin dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane sunt desemnati politistii care au calitatea de organ de cercetare penala.
Art. 28.
(1) In indeplinirea activitatilor specifice politistul are competenta teritoriala corespunzatoare unitatii de politie din care face parte.
(2) In caz de continuare a unei masuri sau activitati specifice politistul poate actiona si pe raza teritoriala a altor unitati de politie, comunicand despre aceasta unitatii competente.
(3) In caz de detasare sau misiune ordonata pe raza teritoriala a altei unitati de politie politistul are competenta teritoriala stabilita pentru acea unitate. Politistul incadrat in Inspectoratul General al Politiei Romane are competenta teritoriala generala.
(4) Politistul este obligat sa intervina si in afara orelor de program, a atributiilor sale de serviciu si a competentei teritoriale a unitatii din care face parte, cand ia cunostinta de existenta unei infractiuni flagrante, precum si pentru conservarea probelor in cazul altor infractiuni a caror cercetare va fi efectuata de organele competente.
Personalul Politiei Romane
(1) Personalul Politiei Romane se compune din politisti, alti functionari publici si personal contractual.
(2) Drepturile si indatoririle specifice ale politistului se stabilesc prin statut.
Art. 30.
Personalul contractual este supus reglementarilor din legislatia muncii, in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
Drepturi si obligatii
(1) In realizarea atributiilor ce ii revin, potrivit legii, politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice si are urmatoarele drepturi si obligatii principale:
a) sa legitimeze si sa stabileasca identitatea persoanelor care incalca dispozitiile legale ori sunt indicii ca acestea pregatesc sau au comis o fapta ilegala;
b) sa conduca la sediul politiei pe cei care, prin actiunile lor, pericliteaza viata persoanelor, ordinea publica sau alte valori sociale, precum si persoanele suspecte de savarsirea unor fapte ilegale, a caror identitate nu a putut fi stabilita in conditiile legii; in cazurile nerespectarii dispozitiilor date de politist, acesta este indreptatit sa foloseasca forta; verificarea situatiei acestor categorii de persoane si luarea masurilor legale, dupa caz, se realizeaza in cel mult 24 de ore, ca masura administrativa;
c) sa invite la sediul politiei persoanele a caror prezenta este necesara pentru indeplinirea atributiilor politiei, prin aducerea la cunostinta, in scris, a scopului si motivului invitatiei;
d) sa puna in executare mandatele de aducere, mandatele de arestare si pe cele de executare a pedepselor, in conditiile prevazute de lege;
e) in cazul savarsirii unei infractiuni, al urmaririi unor infractori sau al unei actiuni teroriste, sa intre in incinta locuintelor, a unitatilor economice, a institutiilor publice ori particulare, a organizatiilor social-politice, indiferent de detinator sau de proprietar, precum si la bordul oricaror mijloace de transport romanesti, cu respectarea dispozitiilor legale;
f) sa efectueze, cu respectarea dispozitiilor legale, controale ale persoanelor si bagajelor, precum si ale vehiculelor aflate in circulatie, atunci cand exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unor infractiuni sau posibile actiuni teroriste;
g) sa efectueze controale si razii atunci cand exista indicii temeinice cu privire la savarsirea de infractiuni ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infractiuni sau posibile actiuni teroriste;
h) sa poarte asupra sa armamentul si munitia necesare, indiferent daca este in uniforma sau echipat civil, si sa foloseasca, pentru indeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare, cu sau fara insemnele distinctive ale politiei;
i) sa foloseasca orice mijloace de transport si comunicatii, indiferent de proprietar sau detinator, persoana fizica ori persoana juridica, cu exceptia celor apartinand corpului diplomatic, pentru luarea unor masuri legale ce nu sufera amanare si nu pot fi aduse la indeplinire altfel; cheltuielile vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, si vor fi suportate din fondurile unitatilor de politie sau, dupa caz, de catre persoanele care au determinat interventia, nu mai tarziu de 15 zile;
j) sa foloseasca gratuit mijloacele de transport in comun in timpul serviciului pentru executarea unor misiuni, iar personalul din politia pentru transporturi, pe cele feroviare si navale; folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimatiei de serviciu;
k) sa solicite sprijinul cetatenilor pentru urmarirea, prinderea, imobilizarea si conducerea la unitatile de politie a persoanelor care au comis fapte penale.
(2) In exercitarea drepturilor conferite de prezenta lege politistul are obligatia sa respecte intocmai drepturile si libertatile fundamentale ale omului, prevazute de lege si de Conventia europeana a drepturilor omului.
Art. 32.
(1) Pentru combaterea infractiunilor savarsite in conditiile crimei organizate ori in interesul urmaririi penale politia poate utiliza metoda livrarii supravegheate.
(2) Livrarea supravegheata constituie metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care consta in permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii a drogurilor ori precursorilor si bunurilor care fac obiectul unor infractiuni sau ale caror detinere si comercializare sunt interzise, in scopul descoperirii activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate.
Art. 33.
(1) Pentru prevenirea si combaterea coruptiei, a criminalitatii transfrontaliere, a traficului de fiinte umane, terorismului, traficului de droguri, spalarii banilor, infractiunilor informatice si a crimei organizate, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, cu aprobarea ministrului de interne si cu autorizarea procurorului desemnat de procurorul general al parchetului de pe langa Curtea de apel, Politia Romana poate sa foloseasca informatori si politisti sub acoperire pentru culegerea de informatii in vederea folosirii acestora ca probe in timpul unui proces in instanta. Autorizarea procurorului va fi emisa in scris pentru o perioada de maximum 60 de zile si poate fi prelungita in aceleasi conditii pentru alte perioade de cate 30 de zile fiecare. Toate aceste autorizatii vor fi confidentiale si nu vor fi facute publice.
(2) Sursele de informare, metodele si mijloacele activitatii de culegere a informatiilor au caracter confidential si nu pot fi dezvaluite de nimeni in nici o imprejurare. Exceptie fac cazurile in care indatoririle functiei, nevoile justitiei sau legea impune dezvaluirea lor. In aceste situatii dezvaluirea se va face, dupa caz, cu asigurarea protectiei necesare.
(3) Prin activitatea de culegere, verificare si valorificare a datelor si informatiilor politistii nu trebuie in nici un fel sa lezeze sau sa ingradeasca in mod ilegal drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, viata privata, onoarea sau reputatia acestora.
(4) Ministerul de Interne asigura protectia si incadrarea in munca a politistilor care, lucrand sub acoperire, au fost deconspirati in imprejurari care exclud culpa acestora.
(5) Organizarea si functionarea activitatii de culegere a informatiilor pentru activitatea specifica politiei se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
(6) Ministrul de interne prezinta, anual sau ori de cate ori se impune, Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si comisiilor de specialitate ale Parlamentului Romaniei rapoarte referitoare la activitatea de culegere a informatiilor si fondurile utilizate in acest scop.
(7) Colectarea, stocarea si utilizarea datelor despre persoanele aflate in atentia politiei se fac in conformitate cu legea si cu principiile internationale privind protectia datelor.
Art. 34.
(1) Pentru descurajarea, impiedicarea si neutralizarea actiunilor agresive ale persoanelor care tulbura ordinea si linistea publica, actiuni ce nu au putut fi inlaturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace, politistii pot folosi scuturi de protectie, casti cu vizor, bastoane din cauciuc, bastoane cu energie electrostatica, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene si paralizante, jeturi de apa, arme cu glont din cauciuc si catuse, caini de serviciu, precum si alte mijloace de imobilizare care nu pun in pericol viata sau nu produc o vatamare corporala grava.
(2) Mijloacele prevazute la alin. (1) pot fi folosite impotriva persoanelor care:
a) intreprind actiuni care pun in pericol integritatea corporala, sanatatea sau bunurile altor persoane;
b) blocheaza, in afara conditiilor legii, caile publice de circulatie, incearca sa patrunda, patrund fara drept sau refuza sa paraseasca sediile autoritatilor publice, ale partidelor politice, ale institutiilor si organizatiilor de interes public ori privat, pericliteaza in orice mod integritatea sau securitatea acestora ori a personalului sau tulbura desfasurarea normala a activitatii;
c) ultragiaza persoanele cu functii ce implica exercitiul autoritatii publice;
d) se opun sau nu se supun, prin orice mijloace, indeplinirii solicitarilor legale ale politistului, numai daca exista o temere legitima ca prin actiunile lor pot pune in pericol integritatea corporala sau viata politistului.
(3) Folosirea mijloacelor prevazute la alin. (1) impotriva participantilor la actiunile agresive se va face in mod gradual, dupa avertizarea prealabila asupra utilizarii unor asemenea mijloace si acordarea timpului necesar pentru incetarea actiunilor si conformarea la solicitarile legale ale politistului; exceptie fac cazurile extreme. Orice actiune in public si in cazuri extreme se face prin anuntare: Politia!
(4) Folosirea mijloacelor prevazute la alin. (1) nu trebuie sa depaseasca nevoile reale pentru impiedicarea sau neutralizarea actiunilor agresive.
Art. 35.
(1) In caz de necesitate politistul poate folosi, in situatiile si in conditiile prevazute de lege, forta armelor albe sau a armelor de foc. Armele de foc se folosesc dupa somatia: Stai, stai ca trag!
(2) In cazurile de legitima aparare politistul poate folosi armele de foc, fara somatie.
(3) Folosirea armamentului din dotare pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, in conditiile si in situatiile prevazute de lege, inlatura caracterul penal al faptei.
Art. 36.
Se interzice folosirea mijloacelor prevazute la Art. 34 si 35 impotriva femeilor cu semne vizibile de sarcina, impotriva persoanelor cu semne vadite de invaliditate si copiilor, cu exceptia cazurilor in care acestia infaptuiesc un atac armat sau in grup, care pune in pericol viata sau integritatea corporala a uneia ori mai multor persoane.
Art. 37.
(1) Politia Romana poate interveni in forta, in conditiile legii, impotriva celor care pun in pericol viata, integritatea sau sanatatea persoanelor ori a organelor de ordine, precum si impotriva celor care ameninta cu distrugerea unor cladiri sau bunuri de interes public ori privat.
(2) Folosirea mijloacelor din dotare se face numai dupa avertizarea si somarea, prin mijloace de amplificare sonora, a participantilor la dezordine asupra necesitatii respectarii legii si ordinii publice. Daca dupa avertizare se incalca in continuare ordinea publica si legile, politistul numit ca sef al dispozitivului de ordine sau sefii ierarhici ii someaza pe participanti folosind formula: Prima somatie: Atentiune, va rugam sa parasitiÉ Vom folosi forta!, urmata de semnale sonore si luminoase. Daca dupa trecerea perioadei de timp necesare dispersarii cei somati nu se supun, se foloseste o ultima somatie, astfel: Ultima somatie: ParasitiÉ Se va folosi forta!
(3) Daca in astfel de situatii, precum si in cele prevazute de Art. 47 din Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc si al munitiilor se impune uzul de arma, in prealabil se va folosi o ultima somatie, astfel: ParasitiÉ Se vor folosi armele de foc!
(4) Folosirea mijloacelor de impiedicare si constrangere inceteaza de indata ce s-a restabilit ordinea publica.
Art. 38.
Fiecare situatie in care s-a facut uz de arma se raporteaza de urgenta ierarhic. De indata ce va fi posibil, raportul va fi intocmit in scris. Daca in urma uzului de arma s-a produs moartea sau vatamarea unei persoane, fapta se comunica de indata procurorului competent, potrivit legii.
Art. 39.
Politistul este obligat sa ia masurile necesare pentru inlaturarea pericolelor care ameninta ordinea publica sau siguranta persoanelor, in toate situatiile in care ia cunostinta direct ori cand este sesizat despre acestea.
Art. 40.
Politistul este obligat sa ia masurile necesare pentru ocrotirea vietii, sanatatii si integritatii corporale a persoanelor a caror paza o asigura si, in special, sa ia imediat masuri ca ingrijirile medicale sa le fie acordate de fiecare daca cand acestea se impun.
Art. 41.
(1) In exercitarea atributiilor de serviciu politistul este obligat sa prezinte insigna sau legitimatia de serviciu, dupa caz, pentru a-si face cunoscuta, in prealabil, calitatea, cu exceptia situatiilor in care rezultatul interventiei sau siguranta ulterioara a politistului ar fi periclitata.
(2) Inainte de intrarea in actiune sau efectuarea interventiei ce nu sufera amanare politistul este obligat sa se prezinte verbal, iar dupa incheierea oricarei actiuni sau interventii, sa se legitimeze si sa isi declare functia si unitatea de politie din care face parte.
Art. 42.
(1) Politistul este obligat sa verifice permanent competenta actiunilor sale.
(2) In efectuarea investigatiilor politistul este obligat sa se bazeze pe date sau informatii privind savarsirea unor fapte ilegale.
Asigurarea logistica, materiala si financiara
(1) Politia Romana poate detine in folosinta imobile, armament, munitie, echipamente si aparatura tehnica specifica, necesare pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege.
(2) Unitatile de politie utilizeaza, potrivit legii, un parc propriu de mijloace de transport, animale de serviciu si alte mijloace necesare pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege.
(3) Pe langa unitatile de politie se pot constitui sectii sau asociatii sportive.
(4) Inspectoratul General al Politiei Romane si unitatile teritoriale ale politiei pot avea cabinete medicale care sa asigure asistenta medicala la locul de munca, pot detine in folosinta baze de tratament si unitati de cazare a personalului si a membrilor lor de familie pe timpul cat se afla in misiune, concedii de odihna sau tratament medical.
Art. 44.
Inspectoratul General al Politiei Romane si unitatile teritoriale ale politiei folosesc locuinte de protocol, de serviciu, de interventie si sociale ce pot fi repartizate politistilor, celorlalti functionari publici si personalului contractual, precum si familiilor acestora.
Art. 45.
Dotarea Politiei Romane se realizeaza de catre Ministerul de Interne din fondurile alocate cu aceasta destinatie prin legea bugetului de stat si din alte surse constituite potrivit legii.
Art. 46.
Inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane este abilitat:
a) sa aprobe, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile proprii de investitii si sa urmareasca executarea acestora la termenele stabilite;
b) sa stabileasca normele de intrebuintare, intretinere si reparare pentru tehnica speciala din dotare;
c) sa execute controlul mijloacelor materiale si banesti repartizate unitatilor subordonate;
d) sa exercite orice alte atributii conferite prin actele normative, in domeniile asigurarii materiale si financiare.
Dispozitii finale
Politia Romana coopereaza cu institutii similare din alte state si cu organisme internationale de profil, pe baza intelegerilor la care Romania este parte, inclusiv prin ofiteri de legatura.
Art. 48.
(1) In interesul asigurarii ordinii publice si securitatii colective, la solicitarea Presedintelui Romaniei, cu aprobarea Parlamentului, efective ale Politiei Romane pot participa, in afara teritoriului national, la constituirea fortelor internationale de politie destinate unor misiuni de instruire, asistenta si cooperare politieneasca, precum si pentru actiuni umanitare.
(2) Pe timpul indeplinirii misiunilor prevazute la alin. (1) efectivele de politie participante vor avea statutul personalului detasat la organizatii internationale si vor beneficia de drepturile cuvenite potrivit legii.
Art. 49.
Infiintarea, organizarea si functionarea politiei comunitare pentru ordinea publica la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale se reglementeaza prin lege.
Art. 50.
Ziua Politiei Romane este 25 martie.
Art. 51.
Uniforma de politist, forma si continutul insignei si ale documentelor de legitimare a politistilor se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Art. 52.
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 26/1994 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.123 din 18 mai 1994, cu modificarile si completarile ulterioare.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna din 20 martie 2002, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (1) si ale Art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
VIOREL HREBENCIUC
NICOLAE VACAROIU
Bucuresti, 23 aprilie 2002.
Nr. 218.
Leave a reply